(…)

Chiar m-am gindit de ieri pina azi la ce as putea sa scriu despre mine. nu voi veni cu secrete, pentru ca d-aia sunt secrete si pentru ca ale mele nu sunt interesante chiar deloc… so:

1. in clasa a 3-a am luat primele cursuri de chitara. si a durat povestea asta vo’ 4 ani cel putin. mergeam de doua ori pe saptamana la “parcul pionierilor” din constanta si mai apoi la “clubul elevilor” (e una si aceeasi instittutie, dar a fost redenumita dupa revolutie). cu toate ca stiu sa cint la chitara si mai apoi am fost si in corul liceului, nu am stiut niciodata sa citesc o partitura. adik stiam notele, dar nu puteam sa cint melodia “din gura” doar uitindu-ma la ele… Ceea ce imi pare rau e ca acum, nu mai am timpul si poate nici dispozitia necesara sa mai cint la chitara…

2. am avut parul lung timp de 7 ani. era lung si ondulat si imi placea pe de o parte, pt ca avem succes la fete si pe de alta parte pt ca aratam rebel. nici macar directorul liceului telecom din constanta (gonzo) nu a reusit sa ma convinga sa ma tund. eram singuru din liceu care purta plete, la vremea aia. intr-o zi am mers la un coafor si i-am zis frizerului sa ma tunda. fara regrete. am si acum o suvita ondulata…

(…)

>>Pentru a afla celelalte 3 lucruri secrete, viziteaza blogul lui Adrian Boioglu – Miami_, SUA_

Tendinte din Romania

ianuarie 12, 2007

E titlul unui pictorial aparut in editia din luna decembrie a revistei “The One”. Si e vorba de exact ceea ce ne lipsea din “zestrea” Romaniei: o “defilare” de costume traditionale romanesti, din diverse zone ale tarii.

Totul re-interpretat in viziunea proprie unei reviste pentru femei: rolul “tarancutei” e detinut de un fotomodel. Blonda, cu bujori in obrajori, exact prototipul frumusetii de prin basmele si baladele populare!
Fotografiile au fost realizate de Adi Dinu, pentru revista “The One”. Multumiri pentru acest frumos pictorial!

Costumul de mireasa din Oas. Mireasa din Muscel.

>>Pentru restul pictorialului vizitati blogul
Ganduri
– Alina Hodovanu, Bucuresti_

De la 1 ianuarie 2007, Romania se asaza la masa deciziilor europene. Aflat inca in functia de secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene, Leonard Orban a explicat, pentru Jurnalul National, atat cateva dintre atributiile pe care le va avea in calitate de comisar european pentru multilingvism, cat si “atributiile” pe care le va avea Romania de la 1 ianuarie 2007 in calitate de stat membru al Uniunii Europene.
(…)
Jurnalul National: Ce fel de Romanie intra in ce fel de Uniune Europeana?
Leonard Orban: Intra in UE o Romanie mixta, cu sectoare perfect convergente cu cele din UE si cu altele inca in transformare. O Romanie in curs de dezvoltare, o dezvoltare accentuata. Intram intr-o Uniune confruntata cu problema globalizarii, o Uniune in transformare, in modernizare, in proces de reformare institutionala si in proces profund de reformare pe toate sectoarele pentru a se adapta la provocarile ridicate de globalizare. E o UE actor global, cu sanse mari sa devina un si mai mare actor global.

>>Cititi interviul integral in editia online a Jurnalului National

Dulcele inceput

ianuarie 10, 2007

art12.jpgCe ar mai trebui eu sa imortalizez in Capsula Timpului inainte de a se inchide definitiv sunt primele mele articole publicate in presa. Acum aproape un an am calcat pentru prima data pragul unei redactii de care acum ma leaga unele dintre cele mai frumoase amintiri si primele aventuri ca jurnalist.Eram emotionata si plina de viata, fascinata de tot ce se intampla acolo si inafara ei. A fost ca si descoperirea unei noi lumi care a adus cu ea o multime de oameni noi si aventuri care de care mai frumoase. Aici am scris primul meu articol, am fost la prima conferinta de presa, am scris prima erata, am invatat ca greselile se platesc, am luat primul interviu, am fost la primul subiect cu decedati, am publicat prima mea poza si lista mai poate continua. Dupa 4 ani de liceu si un semestru de facultate in care visam in fiecare zi la asta am ajuns sa spun “Alexandra Groza – Clujeanul sau Ziarul Clujeanului”. Nu as fi reusit sa ajung aici fara cei care m-au indrumat, se stiu ei, si carora trebuie sa le multumesc. Suna a reclama sau discurs de Oscar ultima fraza )

Primele aventuri si articole vreau sa le sigilez in Capsula Timpului pentru ca peste 10 ani sa ma pot intoarce aici si sa imi aduc aminte de ele cu la fel de mult drag ca acum.

art22.jpg

>> Insemnare preluata de la Alexandra Groza, Cluj_

Am gasit o poza despre prima mea zi in universitate. 1 iulie 1995 a marcat destinul meu universitar. Aveam biroul la etajul II, chiar deasupra intrarii principale. Intre timp, “m-am mutat” la parter, cu vederea spre gunoaiele universitatii. Hmm… ar trebui oare sa insemne asta ceva?
Duc dorul acelor vremi.

>> Insemnare preluata de pe blogul Despre chestii din viata(cu si fara tehnologie) – Gabriela Grosseck, Timisoara_

Insusirea eurocunostintelor

ianuarie 9, 2007

Cu sau fara legatura cu cel mai mediatizat eveniment din 2007 :D , aseara am descoperit in fascinanta si nemuritoarea mea biblioteca Enciclopedia Europei, scrisa de cunoscutul istoric Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Neagu si Ioana Vintila-Radulescu, carte aparuta la ed. Meronia in diferite editii (cea mai recenta, de la sfarsitul lui 2006, se numeste Enciclopedia Uniunii Europene). Este absolut minunata, foarte bine documentata si scrisa cu suflet, in special partea de istorie. Este demn de apreciat ca au colaborat specialisti din mai multe domenii, si astfel a rezultat un intreg de buna calitate. Partea de geografie mi s-a parut mie personal cea mai interesanta, si am aflat trei lucruri cu adevarat ca lumea: cel mai inalt varf al Europei se numeste Elbrus, se afla in Caucazul Mare, la granita cu Asia, si masoara 5.642 m , exista in mod natural o specie de palmier undeva in Spania, iar singura specie de maimute din Europa se gaseste in Gibraltar. Bine, asta pe langa numele exotice, ce te fac sa visezi, ale insulelor europene, ca Malta, Cipru (unde se vorbesc 2 limbi cel putin interesante: greaca si turca), insulele Azore, ce apartin Portugaliei…Ideea e ca urmatoarea mea calatorie va fi cu siguranta intr-unul din aceste locuri cu denumiri ce miros a briza marii, nisip si alge. Cartea asta pur si simplu ma inspira! D

>> Insemnare preluata de pe blogul Baton rouge – Bucuresti_

Romania

Suntem romani. Uneori ne laudam radacinile glorioase, istoria bogata si mostenirea culturala. De cele mai multe ori ne comportam de parca ne-ar fi rusine de ceea ce suntem si de ceea ce se petrece aici. Spunem “Tara frumoasa, pacat de oameni”. Intotdeauna m-a intrigat expresia asta. De ce “pacat de oameni”? Poate am fost eu norocos insa oamenii pe care i-am intalnit nu se impusca pe strazi, au familii, majoritatea au prieteni vechi de zeci de ani iar romanul stie sa isi respecte aproapele chiar daca ani de saracie si opresiune ne-au intors unul impotriva altuia.

Cea mai frumoasa tara. Pentru ca este a mea.

Iubesc tara asta si abia in ultimul an am inceput sa deschid ochii spre ceea ce este cu adevarat. Munti inalti pana la cer si ape adanci. Mare, rauri, dealuri, campuri, paduri.Istorie de mii de ani. Cultura bogata. Avem o tara frumoasa. Avem si oameni cu suflet frumos. Din pacate il arata doar celor apropiati. Pentru ca le este frica de cei pe care nu ii cunosc. Ardelenii am observat ca sunt niste oameni de suflet, primitori. Moldovenii sunt oameni veseli, ospitalieri, credinciosi si foarte muncitori. Oltenii au o latura mai taioasa dar sunt ambitiosi si inteligenti. Isi iubesc locul si nu ezita sa il arate celor ce doresc sa il vada.

>> Citeste mai departe pe blogul kindablog - Mihai Dragan, Bucuresti_

Chiar acum am terminat de vizionat un interviu cu Alteţa Sa, Principele Radu. Interviul a avut loc în studioul postului local de televiziune ONE tv – Deva. Nu pun în discuţie aici toate articolele care s-au scris despre Principele Radu în ziarele patriei. Nu am instrumentele prin care să pot verifica toate informaţiile care s-au vehiculat în presa românească despre colaborări cu securitatea şi alte alea…Un lucru este cert: monarhia are darul de a-ţi insufla o stare specială, un fel de mândrie re-ziditoare de valoare. Poate prin simbolistica ei. Dacă vrem, putem!
Principele Radu a avut un discurs elaborat, extrem de bogat în informaţii istorice, sociologice, culturale şi politice. A transmis un mesaj pozitiv şi laudativ la adresa oamenilor obişnuiţi, a analizat critic, dar obiectiv şi fără trimiteri incriminatorii, deficienţele economiei şi ale politicii româneşti, şi-a exprimat un foarte optimist şi bine argumentat punct de vedere referitor la integrarea în UE, a elogiat câteva personalităţi româneşti şi internaţionale accentuând că principiile trebuie să facă realitatea.Dacă domn’ preşedinte Băsescu a recunoscut că a fost comunist şi l-am ales – în lipsă de altceva mai bun – de ce nu am sugera ca la terminarea mandatelor băsesciene :-) să avem un Principe Radu la conducere? Avem ceva de pierdut? Că de câştigat sunt sigură că da.
“Monarhia se bazează pe patru principii: tradiţie, identitate naţională, continuitate şi mândrie.” – Principele Radu
Ei, pe acest mândrie, Principele Radu l-a articulat.

Nu scriu mai mult pentru că sunt sub influenţa primului impuls…Şi impulsurile te mai duc la …poznăreli :-)

>> Insemnare preluata de pe blogul Zodia busuioculuiEla Roseni, Deva_

(…) In cele din urma, i-am multumim persoanei din spatele tejghelei si m-am aplecat asupra unei alte perechi – persoana respectiva, vazand ca nu vreau sa cumpar prima pereche, s-a indepartat “discret” de mine. Cu alte cuvinte, “m’a lasat in plata mea”. Bineinteles, am mai zabovit pe acolo si am admirat alte perechi de pantofi… dar nimeni nu s-a mai apropiat de mine, asa ca… am plecat.Spre deosebire de acest magazin, la un altul am fost lasat aproape singur pana ce m-am apropiat de o pereche anume, dupa care… nu am mai fost singur! O persoana de la vanzari s-a tinut scai de mine, incercand sa afle preferintele mele, mi-a recomandat alte perechi si culori, alte grosimi de talpa, etc. Ce mai: nu mai puteam sa scap! Bineinteles ca am cumparat de la ei! )

Care-i morala? Inca exista mentalitatea aceasta in Romania: “Eu am marfa / produsele (eu, ca magazin sau ca vanzator), deci voi, clientilor, trebuie sa ma ascultati, si sa ma implorati sa va ajut – si, daca eu nu am chef sau daca nu cumparati, atunci lasati-ma in pace!” (…)

>>preluare de pe Blogul magazinului virtual de birotica si papetarie – Stefan Misaras, Bucuresti_

Mesaj peste ani

ianuarie 9, 2007

Pentru ca proiectul Capsula Timpului se apropie de sfarsit, urmeaza insemnarea aceasta:

2007: Bucuresti, Romania, e 12:55 am si stau pe net, fumez si ma gandesc ce am de facut maine, ce mai am de muncit si daca undeva in week-end as putea sa fug din oras. Sper ca peste atatia ani cand voi deschide capsula timpului, sau daca nu eu, sa imi parvina cumva, sa nu am mai multe fire de par alb decat negre. Sa nu ma fi ingrasat foarte mult. Si sa am acelasi ras cristalin ;)

Ah … si dl. Basescu, dati un click pe linkul de mai jos, iar, eventual transmiteti un mesaj pentru dumneavoastra peste 5 ani.[wow] si sa vedem cum e. Foarte interesanta senzatia.

>> Insemnare preluata de pe blogul piticu.ro – Cristi Dorombach, Bucuresti_